miercuri, 22 martie 2017

ANATOL MAGDÂL

Anatol Magdâl s-a născut la 4 martie 1957 în satul Călineşti, raionul Făleşti, localitate aşezată în valea Prutului, lângă râul Camenca, în familia lui Vasile şi Alexandra (Budac) Magdâl, ambii părinţi – originari din partea locului. Fiind al doilea copil, Anatol din frageda copilărie a iubit să ajute părinţii în gospodărie, a păscut animalele şi păsările casnice, a muncit în brigada şcolărească, dar cel mai mult a visat să fie artist de teatru. Dovada visului dumnealui este şi participarea lui Anatol în cadrul obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă existente la acele timpuri la baştină: „Jianu”, „Căluţul”, „Ursul” – drame populare din cadrul sfintelor şi frumoaselor sărbători de Crăciun, Anul Nou, iar la Sfântul Vasile pe vechi ura toţi gospodarii din Călineşti de clocotea satul, alungând spiritele rele şi dorindu-le sănătate şi prosperitate, fericire şi numai bucurii. Datinile respective sunt legate de sărbătorirea Naşterii Domnului și sunt considerate parte indispensabilă a culturii tradiţionale româneşti şi a conştiinţei neamului, exprimând înţelepciunea rudeniei, spiritualitatea şi identitatea noastră naţională.
Despre actuala profesie – maestru coregraf, pe atunci, nici nu-şi închipuia cu ce se „mănâncă” aceasta. Îi plăceau horele din centrul satului organizate pe la sărbători populare însemnate. Le privea cu multă dorinţă de a se face şi el printre flăcăii satului, dar se liniştea cu faptul că în curând gândul i se va îndeplini şi îi va veni şi lui rândul să demonstreze cu mândrie ce fecior înţelept, trufaş şi isteţ în toate au Vasile şi Alexandra Magdâl, cuplu apreciat în Călineşti şi nu numai, ca buni gospodari, blajini la suflet, care au crescut şi îngrijit de familia lor cu multă credinţă în suflet, dragoste şi dăruire de sine. Le-a fost dragă viaţa, satul şi tradiţia de la vatră, s-au mândrit dintotdeauna cu familia sa şi neamul românesc.
Anatol a absolvit şcoala medie din Călineşti (1964-1972). Datorită faptului că în această perioadă familia Magdâl era numeroasă – 6 copii, Anatol a decis să devină un sprijin bun părinţilor, fraţilor şi surorilor – Mihai, Valentina, Tatiana, Gheorghe şi Sergiu, hotărând să îmbrăţişeze meseria de tâmplar. Îi plăcea foarte mult mirosul lemnului, dar şi adevăratele minuni care ieşeau din sufletul şi mâinile tatălui său. Lemnul pentru nevârstnicul Anatol însemna căldura din vatră, sacralitate, deoarece casa lor este situată la marginea satului şi începutul pădurii, iar vreascurile şi buturugile, stâlpii şi pragul casei le-a păstrat eternitatea şi credinţa în viaţă, respectul faţă de legile tradiţiei satului, dar şi a pădurii, petrecându-şi serile la gura sobei şi la lumina focului din vatră şi a candelei. Şi astăzi iubeşte lemnul pentru că adoră mult muzica populară interpretată la fluier, vioară, caval, nai etc., – instrumente muzicale confecționate din lemn. Dar şi pentru că tatăl lui Anatol toată viaţa a meşterit din lemn obiecte casnice necesare şi diverse instrumente de muncă, deoarece lemnul păstrează cu sfinţenie ceva încă nedescoperit, dar scump sufletului omenesc, ceva din semnificaţia arborelui sacru şi a pădurii simbolice, ceva din căldura şi personalitatea noastră. Nu în zadar, Anatol seamănă tatălui prin temperamentul şi dibăcia de a face un lucru repede şi foarte bine – calităţi ce dintotdeauna au caracterizat bărbatul român – gospodar de talie şi mare sufletist. Educat cu migală, dar şi cu multă dragoste, Anatol, după absolvirea celor 8 clase, pleacă la Bălţi, unde susţine cu succes concursul la Şcoala profesional-tehnică nr. 19, specialitatea „Tâmplărie”. S-a întors acasă mândru că a reuşit, că îl va bucura pe tata, continuându-i activitatea vieții, şi pe mama care-l sorbea mereu din ochi, uimindu-se de vrednicia lui. Primul an de studii a trecut pe neprins de veste, iar în toamna anului doi de studii (1973), cunoscuţii dansatori, ex-artiştii Ansamblului de muzică şi dans popular „Fluieraş” de la Filarmonica de Stat „S. Lunchevici” din or. Chişinău – Vera şi Constantin Ghermec, care în acele timpuri activau în calitate de conducători ai Ansamblului de dans popular „Ghiocel” de la Casa de Cultură a Constructorului din mun. Bălţi, selectau pe cei mai talentaţi tineri şi tinere pentru a completa trupa colectivului respectiv. Printre norocoşi a fost şi Anatol Magdâl. Nu ştia dacă va face faţă cerinţelor, dar dansul popular îi plăcea foarte mult, pentru că în copilărie a participat de zeci de ori la „Joc”-ul satului, alături de marii dansatori ai vetrei însuşind cu stricteţe şi seriozitate de invidiat paşii de horă, sârbă, ciuleandră, bătută, polcă şi alte creaţii coregrafice de mare valoare pentru băştinaşii acestei localităţi, dar şi pentru întreg neamul românesc. Studierea artei coregrafice în ansamblul „Ghiocel” a devenit o pasiune dragă sufletului şi doar în 3 luni a deprins două dansuri din repertoriul binecunoscutului ansamblu, participând la concursul republican al şcolilor de acest tip. Îşi aminteşte ca prin minune că în timpul executării unui dans, dintre cele două, emoţiile l-au impus să greşească paşii de joc pentru o scurtă clipă. Din acel moment şi-a jurat că asemenea cazuri nu vor mai avea loc în viaţa sa artistică.
A absolvit instituţia respectivă în luna mai anul 1975 şi la sfârşitul acestei luni a fost chemat la cătănie şi delegat tocmai la Răsăritul îndepărtat – Primoria, făcându-și serviciul militar într-o unitate de tancuri. S-a întors de la militărie tot în luna mai, doar că în anul 1977, iar în iulie a susţinut cu succes examenele de intrare la Şcoala de Iluminare Culturală „Elena Sârbu” din or. Soroca, la specialitatea „Coregrafie”, absolvind-o în decembrie 1979. La 5 februarie 1980 a fost angajat în calitate de conducător al Ansamblului de dans popular „Oleandra” de la Casa raională de cultură din orăşelul Nisporeni. Timp de 7 ani a diriguit formaţia respectivă, studiind folclorul coregrafic din localităţile de vecinătatea Nisporeniului şi îmbogăţind repertoriul „Olendrei” cu perlele coregrafice: „Joc mare”, „Brâul”, „Sârba”, „Hora şi Sârba”, „Ostropăţul”, „Bătuta” ş. a., ocupând locuri de frunte şi premii binemeritate la festivalurile raionale şi republicane. 
De asemenea, cu „Oleandra” a prezentat arta coregrafică naţională la festivalurile de folclor din or. Kiev, Ukraina, din Bulgaria, România ş. a. Împreună cu ansamblul s-a filmat în peliculele cinematografice: „Anotimpurile anului” (Mosfilm), unde Anatol a interpretat rolul mirelui; „Puşkin în Moldova” (Moldovafilm) în regia lui Anatol Codru, a făcut chipul artistic al lui Calistrat.
În anul 1987 devine student la Institutul Moldovenesc de Stat de Arte, or. Chişinău, la Facultatea „Coregrafie”, obţinând diploma în anul 1991. Profesori la facultate i-au fost renumitul dansator Gheorghe Forţu (dans popular), artista de balet Valentina Rogovschi (dans clasic) şi Vladimir Curbet (arta maestrului de balet).
Fiind deja personalitate recunoscută şi apreciată de specialiştii din domeniu, Anatol Magdâl, chiar în primul an de studenţie este angajat coregraf în renumitul Ansamblu de dans popular „Mărţişor” de la Casa Tineretului din Chişinău. La cârma acestei extraordinare formaţii au fost admirabilii dansatori-solişti, artişti ai Ansamblului Naţional „Joc” – Gheorghe Forţu, Artist Emerit, Ion Furnică, Artist al Poporului, şi Victor Tanmoşan, maestru de balet al Ansamblului de muzică şi dans popular „Fluieraş”, or. Chişinău.
Îndată după absolvirea Institutului, Anatol Magdâl este angajat profesor la Catedra „Coregrafie” (1991-1999), prelungind cu succes până în prezent activitatea sa de creaţie la cârma Ansamblului „Mărţişor”, unde circa 29 de ani a montat adevărate creaţii coregrafice în baza paşilor autentici, cum ar fi: „Ciuleandra”, „Hora de la Prut”, „Brâul pe 6”, „Hangul de la Coteala”, „Suita de dansuri ucraineşti”, „Suita de dansuri ţigăneşti”, „Hora fetelor” etc. În scopul îmbogăţirii repertoriului Ansamblului „Mărţişor” şi valorificării dansului folcloric naţional, coregraful Anatol Magdâl a colaborat cu renumitul maestru coregraf ieşean Ştefan Neagu, care a montat „Suita de jocuri din Iaşi”, cu Maricel Andoni, coregraf din Piatra Neamţ, România, care a realizat scenic dansul de ritual „Căluşarii”, cu consacratul coregraf şi profesor de coregrafie Vasil Radev din Bulgaria, care a dăruit ansamblului „Mărţişor” creația „Joc bulgăresc” ş. a.
Repertoriul Ansamblului „Mărţişor” a fost de nenumărate ori apreciat şi în străinătate, pe scenele din Ucraina, Turcia, Franţa, Japonia, Nicaragua, Elveţia, Marea Britanie, Germania, Polonia, Bulgaria, România, Rusia, Olanda, Belgia, Danemarca, Austria, Italia, în ţările Africii de Sud etc.
Excelentul coregraf Anatol Magdâl a montat dansuri ţigăneşti, interpretate de profesioniştii Ansamblului Naţional Academic de dansuri populare „Joc” în filmul artistic „Cu orice preţ”, realizat de Studiourile „Odessafilm” din or. Odesa şi „Dovjenkofilm” din or. Kiev, Ucraina, de asemenea a realizat scenic: „Hora şi Bătuta” în Ansamblul „Sokoleata” din or. Kiev, Ucraina; „Hora ca la Prut” – Ansamblul „Vatra”, or. Tiraspol, „Moştenitorii” din or. Râşcani; „Ciulendra” – Ansamblul de muzică şi dans popular „Fluieraş”; „Suita de jocuri ţigăneşti” – Ansamblul „Vântuleţ” din or. Bălţi.
Coregraful Anatol Magdâl şi Ansamblul de dansuri populare „Mărţişor” sunt de aceeaşi vârstă. Ei sărbătoresc împreună aniversările: cea de 35 de ani a avut loc la Filarmonica de Stat „Serghei Lunchevici”, cele de 40, 45, 50 de ani, la Palatul Naţional „Nicolae Sulac”. În cadrul acestor extraordinare evenimente culturale Ansamblul „Mărţişor” a colaborat cu orchestrele de muzică populară: „Mărţişor” şi „Fluieraş”, dirijate de Serghei Ciuhrii, Artist al Poporului, „Doina armatei”, dirijor Marin Bunea, Artist Emerit din Republica Moldova.
Cariera de creaţie a coregrafului A. Magdâl atinge culmi de invidiat. În anul 1999 este invitat de către distinsul om de cultură Vladimir Curbet, director artistic și prim-maestru de balet al Ansamblului Naţional Academic de Dansuri Populare „Joc”, pentru a-şi prelungi activitatea de creaţie în acest deosebit colectiv artistic – cartea de vizită a Republicii Moldova. Aici a muncit peste 8 ani, considerându-i pentru cariera sa anii de vârf în măiestria coregrafică, dar şi în studierea şi promovarea artei coregrafice naţionale. „Joc”- ul şi mai mult a cultivat în inima şi sufletul lui Anatol dragostea faţă de arta tradiţională, de gândurile, aspiraţiile şi idealurile poporului nostru.
Pentru muncă îndelungată şi prodigioasă în domeniul culturii, contribuţie substanţială la propagarea valorilor spirituale şi morale şi activitate metodico-organizatorică intensă, domnului Anatol Magdâl, coregraf în Ansamblul Naţional Academic de Dansuri Populare „Joc” i-a fost conferit în anul 2001 titlul onorific „Maestru în Artă”
După o pauză de aproximativ 8 ani, acelaşi Vladimir Curbet se reîntoarce la personalitatea şi specialistul Anatol Magdâl, invitându-l să revină la Ansamblul „Joc”, ceea ce s-a şi întâmplat în anul 2016.
Nu este un secret că A. Magâl paralel a mai muncit şi în alte instituţii de profil cum ar fi: Centrul Naţional de Creaţie Populară, unde coregraful s-a ocupat de cercetarea şi promovarea dansului folcloric, organizarea seminarelor, laboratoarelor de creaţie coregrafică, a festivalurilor şi concursurilor naţionale, a expediţiilor folclorice etc. În calitate de profesor de coregrafie a activat la Şcoala de Arte „Alexei Stârcea”, Liceul Teoretic „Ginta Latină”, Centrul de Creaţie a Copiilor „Floarea Soarelui”, lector, şef de catedră la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău ş.a.

Educând mai multe generaţii, Anatol Magdâl crede într-o permanentă instruire a sa şi a generaţiilor în creştere. Dumnealui este gata oricând să împărtăşească din experiența şi atitudinea proprie în scopul unei bune studieri şi promovări a artei coregrafice naţionale şi nu numai… Este un om de cultură sincer, prietenos, deschis la suflet, entuziast, loial, muncitor până la epuizare, comunicativ, sensibil, ager in decizii, conștiincios şi atent, gândește clar şi precis, găsește mereu soluții inteligente când este nevoie, este glumeț, posedă un spirit critic foarte dezvoltat. Anatol Magdâl este un combativ, luptător din fire. Muncește mult și poate ajunge culmi înalte prin conștiinciozitatea sa. Este perfecționist, organizator neîntrecut și un orator convingător – calităţi ce îl recomandă pentru rolul de manager, conducător vizionar și eficient al colectivului artistic, pentru că este un bun expert în domeniul respectiv și își asumă numai riscuri controlate, sigure, analizează totul în detaliu, tocmai pentru a evita surprizele. Își dorește stabilitate, liniște și echilibru, respectă mult colectivul şi lucrează bine în echipă.








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

HORA – SIMBOLUL IDENTITĂŢII NOASTRE NAŢIONALE

Pavel Popa Institutul de Filologie Română „B. P. Hasdeu” (Chişinău) Hora  a fost şi va rămâne în continuare cel mai naţional dan...